Zilele acestea muncesc. La revista Ecologistilor pe trotinete. Numerele 3 si 4…Solicitant, daca te gandesti ca e destul de complicat sa selectezi materialele pentru doua numere simultan, si sa incerci sa pastrezi o linie totusi atractiva pentru micutii nostri “cititori” din gradinite…insa nu tocmai epuizant daca te gandesti ca materialele sunt deja realizate (de altii in cea mai mare parte si, in mica parte de mine), iar partea de design o realizeaza alti specialisti. V-am spus asta ca sa nu credeti ca m-am plictisit de noua mea “jucarie” si mi-am abandonat blogul, ci ca sa intelegeti de ce ne vom “vedea” mai putin zilele astea. Oricum sunt aici, oricum sunt pe “urmele” voastre, deci nu dati bir cu fugitii.

 Va las cate ceva din revistele trecute sa vedeti cu ce ne indeletnicim unii din noi si bineinteles astept impresii.

 

 

Copiii din imaginea de mai sus sunt “eroii” unei scenete compusa si pusa in scena de o educatoare special pentru deschiderea proiectului nostru. Fetita de jos, cu cosuletul, are ceva similitudini cu adn-ul meu. Se numeste Ioana Aurelia Dinu, pentru cei care nu o cunoasteti deja. Si are 6 ani si jumatate.