Azi am musafiri. De fapt un musafir. Care face insa cat o saptamana intreaga de musafiri. Genul de om care te incomodeaza, genul de om pe care nu il vrei acasa la tine, dar pe care nu ai cum sa-l eviti decat daca ii explici pe sleau ca nu il vrei niciodata in viata ta, genul de om insistent, scormonitor, care navaleste peste tine, peste casa ta, scanand de la usa fiecare ungher pentru ca apoi sa le prezinte in detaliu cunoscutilor, pe scurt, un “scaiete” cum ar spune o prietena. Din fericire, nu ne intalnim prea des, din motive de deplasare in strainatate (a ei) la odraslele muncitoare si fertile. O femeie pe care nu am iubit-o niciodata, pentru ca, in ciuda dovezilor ei de atasament (mult prea) afisate uneori, am simtit mereu vipera din ea. Alunecoasa, manipulatoare, nesincera si razbunatoare. Probabil o parte din cei care cititi acest blog stiti despre ce/ cine vorbesc, pentru ca fiecare din voi i-a simtit la un moment dat, intr-o masura mai mare sau mai mica, gheara otravita. Ne-am dispretuit sincer si pe fata intr-o perioada mai veche cand eram adversare declarate, dupa care am facut parte din aceeasi alianta – miscare strategica si care nu avea nimic de-a face cu ceea ce simteam una pentru alta si cam la stadiul acesta am ramas atunci cand ne-am separat drumurile. O dispretuiesc in continuare pentru ceea ce este, pentru ceea ce a facut multora dintre noi, pentru felul parsiv de a fi, pentru sansa pe care a furat-o de sub nas multora dintre noi, si o dispretuiesc inclusiv pentru faptul ca imi otraveste si acum inima si mintea. Cu toate acestea, nu ii pot da cu usa in nas. Pur si simplu nu pot. Pentru ca atunci ar trebui sa-i arunc in fata toata uratenia pe care am adunat-o in mine sub numele ei. Si in mod sigur nu ar intelege. De ce acum ? De ce si acum ? s-ar intreba ea. Si cred ca in loc de a incerca sa se gandeasca daca resentimentele mele nu au cumva si o baza reala, i-as parea o ciudata, si sunt convinsa ca in maximum cateva ore stirea asta ar face inconjurul orasului. Deci da, sunt o lasa. Ma plang aici pe blog cu voi in timp ce o astept si probabil nu va afla niciodata ce am gandit cu adevarat astazi despre ea.
Intre timp imi alint sufletul cu tihna de duminica, sunt multumita ca a plouat, ca e mai racoare, ca am ascultat ceva muzica buna si ca in curand voi vedea un film bun. Incerc sa va postez niste fotografii dar cred ca sunt prea mari si nu pot fi vizualizate pe pagina de blog. In orice caz, insist asupra problemei, stati fara griji, ar fi pacat sa nu va impartasesc si voua creatiile mele.
PS La mine la scara e un bairam (cred) sau cum s-or mai numi azi petrecerile de tineri. Am tras cu ochiul rapid pe balcon si am vazut ca toata strada e plina de masini cu numere de Italia. De la una din ele, cu toate portierele deschise si cu boxele duduind la modul propriu din cauza decibelilor, razbate pana la mine o muzica apartinand unui curent total necunoscut mie. Langa masina, trei tineri mimand un dans la fel de necunoscut, dar, ce mi-a atras atentia cel mai mult, dintre cei trei, baiatul imbracat, cum credeti ? – in costum cu vesta. Estimez ca avea max 19 ani si minimum 16, ca si admiratoarele din jurul lui. Dintr-un apartament vecin razbate rumoarea specifica unui inceput de petrecere dar am iarasi parte de o surpriza: pe langa vocile tinerilor se aude, de data aceasta ceva mai stins, o melodie pe care o recunosc cu evidenta surprindere. Ce credeti ca ascultau tinerii nostri ? Albano si Romina Power ! Va jur ! Eu sunt inca socata si in consecinta am si niste intrebari pentru dvs.: ce tinuta se poarta astazi la chefurile intre tineri ? carui curent muzical apartine muzica ascultata (obligatoriu la maximum) in masinile cu numar de Italia care s-au ingramadit in aceasta perioada in bietul nostru orasel ? ce muzica se asculta la chefurile intre tineri ? Eu sincer as fi bagat mana in foc ca generatia post decembrista nu a auzit vreodata de aceasta melodie si in nici un caz ca ar fi ascultat-o din proprie initiativa. Eu oricum, va las in final melodia pe care am auzit-o, ca sa intelegeti cu ce se distreaza (si) astazi tinerii. Ca sa puteti asculta, dati click pe denumire si se va deschide fisierul. Enjoy it. Eu sper sa revin in seara asta, daca nu imi vine pana la urma musafirul de care vorbeam – sper sa ziceti cu totii o rugaciune pentru mine in acest sens. In orice caz, daca pe azi mai exista vreo sansa, pe maine oricum nu mai scap…